Compostul – cum se face și ce beneficii aduce agriculturii

Compostul este un material organic bogat în substanțe nutritive care rezultă din procesul de descompunere biologică a materialelor organice precum resturile alimentare, frunzele căzute, tulpinile plantelor, gunoiul de grajd și alte materiale biodegradabile. 

Acest proces natural de transformare a materiilor organice într-o formă de îngrășământ organic folositor pentru soluri și plante se numește „compostare”.

Procesul de realizare a compostului

Procesul de realizare a compostului implică transformarea materialelor organice într-un îngrășământ natural bogat în substanțe nutritive pentru sol și plante. Iată etapele principale ale acestui proces:

  • Selectarea materialelor

În primul rând, trebuie să colectați materiale organice adecvate pentru compostare. Acestea pot include resturi de bucătărie (coji de legume, coji de ouă, resturi de fructe, cafea măcinată, ceai folosit), frunzele căzute, tulpinile plantelor, iarbă tăiată, paie, gunoiul de grajd și alte resturi vegetale. 

Evitați să adăugați la compost materiale care pot fi toxice sau să atragă dăunători, cum ar fi carne, produse lactate sau excremente de animale carnivore.

  • Tăierea și mărunțirea materialelor

Pentru a accelera procesul de compostare, este benefic să tăiați sau să mărunțiți materialele organice mai mari, cum ar fi crengile sau paiele, în bucăți mai mici. Acest lucru facilitează descompunerea și permite o aerare mai bună a compostului.

  • Stratificarea materialelor

Pentru a asigura un echilibru adecvat al nutrienților și al aerului în compost, este important să stratificați materialele în straturi. Alternați straturi de materiale bogate în azot (cum ar fi iarbă tăiată sau resturile de bucătărie) cu straturi de materiale bogate în carbon (cum ar fi frunzele căzute sau paiele). 

Acest echilibru ajută la menținerea temperaturii și a umidității optime pentru procesul de compostare.

  • Umidificarea și aerarea

Compostul trebuie menținut la o umiditate constantă, similară celei a unei bureți stors ușor. Dacă este prea uscat, descompunerea va încetini, iar dacă este prea umed, acesta poate deveni mucegăit. 

De asemenea, este important să aerisiți compostul periodic, amestecându-l cu o furcă de grădină sau unelte similare. Acest lucru ajută la aducerea oxigenului în compost și la promovarea activității microorganismelor.

  • Monitorizarea temperaturi

În timpul procesului de compostare, temperatura compostului poate crește semnificativ din cauza activității microorganismelor. Atingerea temperaturilor ridicate ajută la distrugerea semințelor de buruieni și a dăunătorilor potențiali. 

Puteți utiliza un termometru special pentru compost pentru a monitoriza temperatura.

  • Maturizarea compostului

Procesul de compostare poate dura de la câteva luni la aproximativ un an, în funcție de condițiile locale și de materialele utilizate. Compostul este gata de utilizare atunci când are o textură uniformă, miros plăcut de pământ și nu mai sunt recunoscute materialele inițiale. 

Puteți testa compostul pentru a vedea dacă este matur prin semnale precum absența căldurii sau prezența păsărilor și a dăunătorilor.

  • Utilizarea compostului

Compostul matur poate fi folosit ca îngrășământ natural pentru grădină, culturi agricole sau flori. Este o sursă excelentă de nutrienți pentru plante și ajută la îmbunătățirea sănătății solului.

Procesul de compostare este un mod ecologic de a reduce deșeurile, de a valorifica materialele organice și de a îmbunătăți calitatea solului pentru producția agricolă sau pentru grădinărit. 

Cu puțină grijă și atenție la detaliile procesului, puteți obține un compost de calitate care să aducă numeroase beneficii mediului și plantelor.

Componentele ideale ale unui compost de calitate

Un compost de calitate depinde de o proporție corectă a diferitelor componente, care să asigure o gamă largă de substanțe nutritive pentru sol și plante. Iată componentele ideale ale unui compost de calitate:

Materiale bogate în azot (verde)

  • Resturile de bucătărie (coji de legume, coji de ouă, resturi de fructe, cafea măcinată, ceai folosit);
  • Iarbă tăiată proaspăt;
  • Gunoiul de grajd (cu excepția celor de la animale carnivore);
  • Plante proaspete și tulpini.

Aceste materiale sunt bogate în azot și furnizează proteine și alte substanțe nutritive esențiale pentru plante. Ele contribuie la activitatea microorganismelor și la producerea de căldură în compost.

Materiale bogate în carbon (uscat)

  • Frunzele căzute;
  • Paie sau fân uscat;
  • Crengi sau rumeguș de lemn;
  • Hârtie sau carton tăiat în bucăți mici.

Aceste materiale furnizează carbon și ajută la menținerea unui raport adecvat de carbon/azot în compost. Acest lucru este important pentru echilibrul nutrițional și pentru prevenirea mirosurilor neplăcute în compost.

Apă

Apa este esențială pentru activitatea microorganismelor care descompun materialele organice. 

Compostul ar trebui să fie păstrat la o umiditate asemănătoare cu cea a unui burete stors ușor. Dacă este prea uscat, descompunerea se va încetini, iar dacă este prea umed, acesta poate deveni mucegăit.

Aer

Compostul trebuie să fie aerisit periodic pentru a aduce oxigen în interior și a promova activitatea microorganismelor aerobe. 

Puteți realiza acest lucru prin amestecarea compostului cu o furcă de grădină sau prin utilizarea unui sistem de compostare cu aerare.

Microorganisme

Bacteriile, ciupercile și alte microorganisme sunt cele care descompun materialele organice în compost. 

Asigurați-vă că compostul are suficiente microorganisme pentru a accelera procesul de compostare. Acestea vin în mod natural cu materialele organice, dar puteți adăuga și compost matur sau sol de grădină pentru a introduce microorganisme benefice în compost.

Temperatură

Un compost eficient va genera căldură în timpul procesului de descompunere. Temperatura internă a compostului ar trebui să crească, în general, la niveluri ridicate (între 49-77°C) pentru a distruge semințele de buruieni și a omorî dăunătorii potențiali.

Un compost de calitate va avea o textură uniformă, miros plăcut de pământ și nu va mai conține materiale recunoscute. Acesta poate fi utilizat pentru a îmbunătăți solurile, pentru a hrăni plantele și pentru a promova o grădină sănătoasă și ecologică.

Cum să începi să faci compost acasă sau în ferma ta

Cum să începi să faci compost acasă sau în ferma ta

Sursa foto

Făcând compost acasă sau pe o fermă mică este un proces relativ simplu, dar necesită puțină planificare și atenție la detalii. Iată pașii de bază pentru a începe să faci compost:

  • Alege un loc potrivit pentru compostare

Selectează un loc bine aerisit și la umbră sau parțial la umbră pentru a amplasa compostorul sau zona de compostare. 

Cele mai citite articole

Compostul nu trebuie să fie expus direct la soare puternic sau la ploaie excesivă.

  • Achiziționează sau construiește un compostor

Există mai multe tipuri de containere sau compostoare disponibile pe piață, sau poți construi unul din materiale reciclabile, cum ar fi paleții de lemn. 

Compostoarele ajută la menținerea ordinii în timpul procesului de compostare și previn răspândirea materialelor.

  • Stratifică materialele

Începe prin adăugarea unei straturi de materiale bogate în carbon, cum ar fi frunzele căzute sau paiele, în partea de jos a compostorului. Acest strat va ajuta la circulația aerului și la absorbția excesului de umiditate. 

Adaugă apoi materiale bogate în azot, cum ar fi resturile de bucătărie sau iarba tăiată. Alternează straturi de materiale bogate în azot cu cele bogate în carbon pentru a menține un echilibru corect.

  • Menține umiditatea și aerisirea

Păstrează compostul la o umiditate similară cu cea a unui burete stors ușor. Dacă este prea uscat, udați-l cu apă, iar dacă este prea umed, adăugați mai multe materiale bogate în carbon. 

Aerisiți compostul periodic, amestecându-l cu o furcă de grădină sau cu unelte asemănătoare. Aceasta ajută la introducerea oxigenului și promovează descompunerea eficientă.

  • Adaugă materiale noi în mod regulat

Continuă să adaugi materiale proaspete de compost pe măsură ce le produci. Cu cât adaugi mai multe materiale, cu atât vei avea mai mult compost în cele din urmă.

  • Monitorizează temperatura

Verifică periodic temperatura compostului cu un termometru pentru compost. O temperatură internă crescută (între 49-77°C) indică o activitate microbiană sănătoasă și descompunerea eficientă.

  • Așteaptă să se maturizeze compostul

Procesul de compostare poate dura de la câteva luni la un an sau mai mult, în funcție de condiții. Compostul este gata pentru utilizare atunci când are o textură uniformă, miros plăcut de pământ și nu mai conține materiale recunoscute.

  • Utilizează compostul

Utilizează compostul matur ca îngrășământ natural pentru grădină, culturi sau flori. Poți să-l amesteci cu sol sau să-l aplici în strat subțire pe suprafața solului.

Compostul este o resursă valoroasă și o modalitate ecologică de a gestiona deșeurile organice și de a îmbunătăți fertilitatea solului. Cu timpul, vei deveni mai experimentat în procesul de compostare și vei putea să optimizezi compoziția și calitatea compostului obținut.

Beneficiile aduse de compost agriculturii

Compostul aduce numeroase beneficii agriculturii și este considerat un îngrășământ natural deosebit de valoros. Iată câteva dintre beneficiile sale cheie pentru agricultură, detaliate:

  • Îmbunătățirea calității solului: Compostul adaugă materie organică în sol, ceea ce îmbunătățește structura acestuia. Solurile cu conținut crescut de materie organică au o textură mai bună, cu particule mai mici și mai mari, ceea ce facilitează retentia apei si aerarea solului. Aceasta face ca solul să fie mai ușor de lucrat, mai permeabil și mai rezistent la compactare.
  • Aport de substanțe nutritive: Compostul furnizează o gamă largă de substanțe nutritive esențiale pentru plante, cum ar fi azotul, fosforul, potasiul și mineralele. Aceste substanțe nutritive sunt eliberate treptat în sol pe măsură ce compostul se descompune, oferind un aport constant de hrănire pentru plante pe întreaga perioadă de creștere.
  • Balansarea pH-ului: Compostul acționează ca un agent de reglare a pH-ului, contribuind la menținerea unui mediu solinic neutru sau ușor acid, care este benefic pentru majoritatea plantelor agricole. Aceasta ajută la evitarea fluctuațiilor extreme ale pH-ului în sol, care pot afecta negativ creșterea plantelor.
  • Reducerea eroziunii și îmbunătățirea conservării apei: Structura îmbunătățită a solului datorată compostului reduce riscul de eroziune, deoarece solul devine mai stabil și mai puțin predispus la spălarea de ploi sau la eroziunea vântului. De asemenea, compostul îmbunătățește capacitatea de reținere a apei în sol, ajutând la menținerea umidității și la reducerea necesității de irigare frecventă.
  • Reducerea folosirii îngrășămintelor chimice: Compostul furnizează nutrienți necesari plantelor, reducând astfel necesitatea utilizării îngrășămintelor chimice sintetice. Aceasta poate contribui la reducerea costurilor și la reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător.
  • Suprimarea bolilor și a dăunătorilor: Compostul poate contribui la crearea unui mediu sănătos și echilibrat, care poate ajuta la suprimarea unor boli și dăunători specifici plantelor. De asemenea, promovează o populație sănătoasă de microorganisme benefice în sol, care pot concura cu dăunătorii și pot preveni infestarea.
  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: Prin captarea carbonului și prevenirea degradării solurilor, compostul contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceasta face ca agricultura bazată pe compost să fie mai ecologică și mai sustenabilă din punct de vedere climatic.
  • Creșterea randamentului și a calității recoltelor: Utilizarea regulată a compostului poate duce la creșterea randamentului culturilor și îmbunătățirea calității recoltelor. Plantele au acces la nutrienți esențiali și se dezvoltă într-un mediu mai favorabil, ceea ce duce la recolte mai sănătoase și mai abundente.

Utilizarea compostului în agricultură aduce numeroase avantaje pentru producție, mediu și resurse. Aceasta este o modalitate sustenabilă și ecologică de a îmbunătăți solurile, de a sprijini agricultura sănătoasă și de a reduce impactul negativ asupra mediului.

Cum ajută compostul la reducerea emisiilor de carbon

Compostul ajută la reducerea emisiilor de carbon în mai multe moduri, contribuind la combaterea schimbărilor climatice și la protejarea mediului. Iată cum compostul contribuie la acest scop:

  • Captarea carbonului atmosferic: Compostul este o formă de carbon stocată. Materiile organice din compost sunt alcătuite din carbon (C), hidrogen (H) și oxigen (O). Atunci când aceste materii organice sunt compostate și integrate în sol, carbonul este reținut în sol pentru o perioadă semnificativă de timp. Astfel, compostul funcționează ca un depozit de carbon sub formă organică.
  • Îmbunătățirea structurii solului: Compostul îmbunătățește structura solului, făcându-l mai permeabil și mai rezistent la compactare. Aceasta permite o mai bună penetrare a apei și a oxigenului în sol, ceea ce ajută la creșterea activității microorganismelor care descompun materialele organice. Prin acest proces, carbonul organic este stabilit în sol și nu este eliberat în atmosferă ca dioxid de carbon (CO2).
  • Reducerea necesității lucrărilor de arat: Folosirea compostului pentru a îmbunătăți structura solului poate reduce necesitatea lucrărilor de arat și de pregătire intensivă a solului. Ararea intensivă poate elibera carbonul stocat în sol sub formă de CO2 în atmosferă. Prin urmare, reducerea lucrărilor de arat contribuie la reținerea carbonului în sol.
  • Încurajează practicile agricole conservatoare: Utilizarea compostului promovează practici agricole mai conservatoare, cum ar fi agricultura organică sau agricultura de conservare. Aceste practici reduc impactul negativ asupra mediului și contribuie la păstrarea carbonului în sol.
  • Reduce utilizarea îngrășămintelor chimice: Compostul furnizează nutrienți esențiali pentru plante și poate reduce necesitatea utilizării îngrășămintelor chimice sintetice. Producția, transportul și aplicarea îngrășămintelor chimice contribuie la emisiile de CO2. Prin utilizarea compostului, se poate reduce impactul acestor activități.
  • Conservă solurile și previne degradarea solurilor: Utilizarea compostului ajută la menținerea sănătății solului și previne degradarea solurilor prin eroziune și degradare. Solurile sănătoase și conservate sunt mai eficiente în captarea și stocarea carbonului.

În ansamblu, compostul joacă un rol important în conservarea carbonului în sol, contribuind astfel la reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă și la combaterea schimbărilor climatice. 

Utilizarea compostului în agricultură și grădinărit promovează practici mai sustenabile și ecologice care pot avea un impact pozitiv asupra mediului și asupra climatului global.

Exemple de succes în agricultura bazată pe compost

Exemple de succes în agricultura bazată pe compost

Sursa foto

Agricultura bazată pe compost a avut numeroase exemple de succes în întreaga lume, demonstrând beneficiile acestei practici pentru producția agricolă, mediul înconjurător și sustenabilitatea. Iată câteva exemple notabile:

  • Ferma Marin Carbon Project, California, SUA

Acest proiect de cercetare și dezvoltare agricolă din California se concentrează pe utilizarea compostului pentru a îmbunătăți solurile agricole și pentru a captura carbon din atmosferă. 

Prin adăugarea de compost și alte practici de conservare a solului, fermierii au reușit să îmbunătățească fertilitatea solului, să crească randamentele și să reducă emisiile de carbon. 

Proiectul a avut un impact pozitiv atât asupra mediului, cât și asupra economiei locale.

  • Ferma Chico, California, SUA

Un fermier din California, Paul Muller, a transformat o fermă de familie într-un model de succes de agricultură bazată pe compost. Utilizând compost și alte practici sustenabile, el a reușit să obțină recolte abundente și să îmbunătățească calitatea solului.

Această fermă a devenit un exemplu de practici agricole durabile și a atras atenția asupra beneficiilor utilizării compostului în agricultură.

  • Proiectul Malibag, Filipine

În Filipine, proiectul Malibag a promovat utilizarea compostului în agricultura de subzistență pentru a îmbunătăți producția alimentară și pentru a combate foametea și sărăcia rurală. 

Prin instruirea fermierilor și furnizarea de resurse pentru producția de compost, proiectul a avut un impact semnificativ asupra comunităților rurale, contribuind la creșterea securității alimentare și a veniturilor.

  • Ferma Dervaig, Scoția

O fermă din Scoția a trecut la agricultura bazată pe compost și pe practici organice pentru a îmbunătăți solurile și pentru a produce carne și produse lactate de înaltă calitate. 

Utilizarea compostului a îmbunătățit fertilitatea solului, a redus necesitatea îngrășămintelor chimice și a adus beneficii semnificative pentru mediul înconjurător.

  • Proiectul Regenerate Australia

Acest proiect a fost lansat în Australia pentru a promova agricultura bazată pe compost și pentru a îmbunătăți calitatea solului în fermele din întreaga țară. 

Prin aplicarea compostului și a practicilor agricole sustenabile, fermierii au reușit să îmbunătățească fertilitatea solului, să reducă eroziunea și să contribuie la conservarea biodiversității.

Aceste exemple demonstrează că utilizarea compostului în agricultură poate avea un impact semnificativ asupra producției alimentare, a sănătății solului și a mediului. 

Agricultura bazată pe compost poate fi o soluție sustenabilă pentru a combate schimbările climatice și pentru a asigura securitatea alimentară într-un mod ecologic.

Cele mai citite articole

projectruth
projectruth
Articole: 271